Vremea in Sticlaria, Iași

Starea vremii în Sticlăria pe ore

16:00 PM25°C10 km/h

17:00 PM25°C10 km/h

18:00 PM25°C10 km/h

19:00 PM24°C5 km/h

20:00 PM22°C5 km/h

21:00 PM22°C6 km/h

22:00 PM21°C8 km/h

23:00 PM21°C12 km/h

00:00 AM21°C13 km/h

01:00 AM20°C13 km/h

02:00 AM20°C14 km/h

03:00 AM19°C13 km/h

Sticlăria este o localitate în județul Iași, Moldova, România. Satul aparține comunei Scobinți, este așezat pe valea pârâului Humăria și coasta dealului cu același nume, care are altitudinea de 400m. Așezarea, atestată documentar în 1764, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov, pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55-60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nord-vestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonimă cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatră de fost sat. Aici, în Poiana Veverițelor, așa cum o numeau cumanii, domnitorul Iuga cel Olog a întemeiat o mănăstire, pe la 1399, dăruind-o cu pământuri și sate, așa cum era și așezarea Vitejeni, numită așa datorită eroismului locuitorilor în luptele purtate de Domnie împotriva dușmanilor. Referitor la originea sa, se știe că el era fiul lui Roman I și al primei soții a acestuia, o principesă de origine lituaniană, al cărei nume nu s-a păstrat de-alungul secolelor, dar care provenea din neamul Koriatovicilor, cârmuitorii Podoliei. O dovadă că mama lui se înrudea cu aceștia este faptul că a fost botezat Iuga , nume lituanian rutenizat , după un membru marcant al familiei domnitoare podoliene și anume Iurie Koriatovici Iuga Ologul a avut drept frați, după ambii părinți, pe Mihail și pe Ștefan , iar, doar după tată, pe Alexandru și pe Bogdan „jupanul”. Cu supranumele de „Ologul” , îl întâlnim numai în Letopisețul de la Putna, întocmit, în primii ani ai veacului al XVI-lea, motivele, pentru care a rămas în istorie cu această poreclă, necunoscându-se cu precizie . Mănăstirea a fost înzestrată de mulți alți domnitori, datorită poziției strategice, lăcașul de cult fiind așezat pe drumul care lega curtea domnească de la Hîrlău de Suceava, vechea capitală a Moldovei.Începutul secolului al XIX-lea, găsește mănăstirea într-o stare deplorabilă, fapt ce permite autorităților s-o desființeze, strămutând locuitorii Sângeapului în satele din jur. De menționat, că sunetul clopotelor mănăstirii se mai aud, deoarece astăzi cheamă la rugăciune pe urmașii slujbașilor mănăstirești de la biserica din satul Pârcovaci. De asemenea, spre pădurea din apropiere, s-a păstrat denumirea veche a unui iaz „ Martina”, după numele soției domnitorului Iuga. Totuși, studiind izvoarele arheologice și documentele recente, vatra satului Sticlăria datează din epoca preistorică, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că vorbeau limba rusă, ei au primit denumirea de ruși, ca și partea de vest a satului, unde și-au construit casele și și-au adus familiile. Manufactura nu a funcționat mult timp, deoarece rezervele de siliciu, materia primă în fabricarea sticlei, secătuiseră, iar proprietarii ei au dorit mutarea activității în zonele mai aglomerate din preajma târgului Hîrlăului. Pe lângă ruși, în partea răsăriteană a localității s-au așezat familii venite din Țara Maramureșului și din Bucovina, fapt ce a determinat ca această parte de sat să se numească Ungureni, toponim care dăinuie, ca și Ruși, până în zilele noastre. Prima școală din sat s-a construit, prin 1882, în partea de sat, denumită Ungureni. În anul 1911, a fost înființată Școala Sticlăria, de numele căreia se leagă o generație întreagă de dascăli, dintre care amintim fam. Galeriu Toader. Localul școlii cuprindea o sală de clasă și două cămăruțe pentru locuința învățătorului. Fiii învățătorului, Vasile și Constantin Galeriu, au purtat mai departe făclia învățăturii, luminând generații de tineri, care au devenit, la rândul lor, dascăli sau gospodari de frunte ai comunei. În anul 1958, s-a construit noul local al școlii gimnaziale, care a scos generații de absolvenți, de pregătirea lor ocupându-se, cu dăruire și perseverență, iluștrii dascăli ca: familia Palade, familia Mușei, familia Boca, familia Vasilică, familia Hriscu, familia Maftei, familia Amaxinoaie, care, alături de tinerii veniți din întreaga țară au determinat ridicarea calității învățământului în acest loc „ uitat de lume”. De asemenea, unii dintre tinerii veniți de pe meleagurile îndepărtate au fost fermecați de frumusețea locurilor și farmecul sticlărenilor, continuând să rămână și să modeleze viitoare generații de elevi.http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cadre_didactice_de_la_%C5%9Ecoala_Sticl%C4%83ria.jpg Biserica din satul Sticlăria, cu hramul Duminica tuturor Sfinților, care și-a păstrat și hramul bisericii vechi, a fost construită în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budăi. Până atunci, enoriașii erau nevoiți să se înghesuiască în bisericuța aflată în partea satului numită Ruși, unde astăzi se mai pot vedea urmele străbunilor prin intermediul unei troițe și a câtorva morminte. Demn de remarcat este că din vechea biserică s-au donat unele obiecte bisericii din satul Miletin, așezare care i-a adăpostit pe sticlăreni în refugiul din timpul celui de-al doilea război mondial, celelalte icoane și obiecte bisericești fiind păstrate în noua biserică. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Dor_de_Sticl%C4%83ria.jpg Acest lăcaș de cult a fost sfințit în anul 1957 de mitropolitul de atunci al Moldovei și Sucevei, viitorul patriarh Justin Moisescu, dar a rămas o filie a parohie Zbereni- Cotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohială. Biserica este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turlă pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu. La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântâna Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domnească în târgul Hîrlău, și o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce în O samă de cuvinte: „Având Radu Vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile Hîrlăului. Și au făcut Radu Vodă năvod de oameni în mijlocul pădurii la o fântână ce se cheamă Fântâna Cerbului, lângă Podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dânsa au dat-o la călugărie de-au călugărit-o”.

Răsărit și apus de soare în Sticlăria

Astăzi, la noapte și mâine în Sticlăria

Astăzi

Predominant noros

25° celsius

Vântul va sufla cu 8 km/h

Maine

Ploaie

21° celsius

Vântul va sufla cu 12 km/h

Poimâine

Nori joşi

18° celsius

Vântul va sufla cu 16 km/h

Predominant noros în timpul zilei cu o maximă de 25°C și o minimă de 21°C în timpul nopții. Vântul va sufla dinspre , atingând pe alocuri viteza de hm/h.

Prognoza meteo în Sticlaria pe 15 zile

Starea vremii în Sticlaria pe 14 zile ( 15 cu ziua de azi ) a fost actualizată în urmă cu 4 ani si 6 luni.