Vremea in Balaia, Bihor

Starea vremii în Bălaia pe ore

00:00 AM8°C9 km/h

01:00 AM7°C7 km/h

02:00 AM6°C3 km/h

03:00 AM6°C4 km/h

04:00 AM6°C3 km/h

05:00 AM7°C3 km/h

06:00 AM7°C4 km/h

07:00 AM7°C4 km/h

08:00 AM8°C4 km/h

09:00 AM11°C5 km/h

10:00 AM14°C6 km/h

11:00 AM15°C9 km/h

Bălaia este o localitate în județul Bihor, Transilvania, România aflată la 26 km față de reședința de județ Oradea. Diversitatea religioasă este foarte mare, majoritari fiind ortodocșii, dar existând și alte culturi religioase, precum baptiști, penticostali și adventiști. Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor de vest și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele munților Plopișului, marginalizat din totdeauna, datorită locului așezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea „Kabalașpatak", care în traducere înseamnă „Gârla amețită". Moșia pe care a fost așezat era proprietatea Familiei Telegdi. Se găsește la o distanță de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd și încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenței Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafață totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fânețe, 98 ha pășune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi și cu viță de vie 42 ha cu pădure și 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc pe raza județului Bihor numai în arealul localității Dobrești - zona Beiușului, cunoscută și pentru zăcămintele de Bauxită care s-au găsit aici. Se mai precizează că Bălaia ca și Tilecușul, nu are nici un pârâu cu apă curgătoare permanentă. Bălaia apare în primele documente de arhivă în anul 1712, document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii, având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi și unsprezece capre. Tot din același document reiese că erau 17 iobagi pe moșia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost și alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidențiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai și 8 porci. Peste 66 de ani, adică în anul 1785 se arată că în Bălaia au fost 74 de case cu 82 de familii, 361 persoane de religie ortodoxă. Aproximativ în jurul anului 1800, bălăienii și-au construit biserica lor ortodoxă, din pământ bătut. In limbajul lor cotidian, bălăienii își cunoșteau așezarea lor de la începuturi sub următoarele denumiri: Ulița de pe deal, unde este amplasată și biserica, Ulița de pe vale, Ulița de pe cionc și Ulița Țumandului, unde se află Școala elementară, compusă din două săli de clasă și locuința directorului Școli, compusă din 3 camere, bucătărie și cămară de alimente. Aceste denumiri ale localității au rămas până în prezent. In perioada anilor 1935-1938, prin forma de organizare a teritoriilor țării, Bălaia a primit titlul de Comună, perioada în care s-a construit o clădire pentru primărie și pentru Notariat. Ulterior această clădire a fost și este utilizată pentru săli de învățământ, spațiul școlii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunși la vârsta școlară.Din alte surse de informare am aflat că școala cu limbă de predare română a funcționat în Bălaia începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți din subvențiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și aceleași condiții pedoclimatice. Populația satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor să rămână lângă părinți, ca să le fie de ajutor la bătrânețe, păstrându-și obiceiurile avute din moși strămoși, precum și folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la Viena le-au tulburat profund liniștea în care își duceau viața. Ocuparea Ardealului de Nord de către administrația Ungariei s-a făcut simțită și în marginalizatul sat Bălaia. La data aplicării acestui Diktat. Bălaia avea 209 gospodării și o populație de 977 persoane din care 975 erau români ortodoxi și doi maghiari, unul fiind medicul chirurg Krizsâr Zoltân, cel mai mare moșier din localitate și fratele său. In scurt timp de la sosirea trupelor hortiste de ocupație, preotul Nicolae Baciu, care în același timp era și învățător la școala elementară din Bălaia, a fost arestat, agresat fizic, batjocorit și apoi expulzat în România, jefuindu-i toate bunurile materiale adunate de o viață. In perioada 1940-1944, deși nu era în Bălaia nici un copil maghiar de vârstă școalră, cursurile de învățământ au fost ținute numai în limba maghiară, cu profesori aduși din Anyaorszag, care nu cunoșteau nici un cuvânt din limba română, ca să poată comunica cu elevii. Preotul Nicolae Baciu, după expulzarea în România s-a stabilit la Timișoara cu familia compusă din 7 persoane. Când s-a reîntors la domiciliu în anul 1945 și-a găsit toată gospodăria distrusă de către vandali. Aceste fapte parcă nu erau de ajuns pentru Regimul comunist care s-a instalat la putere în anul 1946. Adevărul este că preotul Nicolae Baciu, fiu de țăran harnic din Tilecuș, prin moștenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reușit să-și înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minți bolnăvicioase" ale activiștilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât și cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizați și obstrucționați din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-o familie de creștini cu înalte valori morale. Să-i nominalizăm pe, cei 5 fii de preot și să le urmărim evoluția vieții prin hățișurile regimului comunist de tristă amintire. 1. Aurelia Baciu, născută în anul 1921, a reușit ca să termine studiile gimnaziale. Copii de preoți nu aveau acces la Institutele de învățământ superior, numai la Institutul de Mine Petroșani. Aurelia a lucrat o perioadă de timp în calitate de profesor suplinitor la Școala din Bălaia. S-a căsătorit cu avocatul Malița, originar din satul Săbolciu. A dat naștere la 3 copii, după care a rămas casnică. Datorită circumstanțelor în care se aflau, toți cei trei copii au urmat conservatorul. Unul dintre ei a părăsit țara și s-a stabilit în Statele Unite ale Americei. 2. Ovidiu Baciu, născut în anul 1922, a urmat Liceul Industrial din Timișoara și după absolvire a lucrat în calitate de tehnician în Timișoara, Cluj și Oradea. A decedat în anul 2002. 3. Georgina Baciu, născută în anul 1927, a avut șansa de a urma Institutul Politehnic din Timișoara și a lucrat la Institutul Politehnic Cluj. Aici s-a căsătorit cu inginerul profesor universitar Vasile Ilea care a decedat în anul 1997. Din această căsătorie au rezultat 2 copii. Primul a devenit inginer cu două doctorate. Primul, examen de doctorat 1-a luat în România iar al doilea în Franța la Lyon. Al doilea băiat și-a luat doctoratul în domeniul Matematicei și lucrează la Institutul Politehnic din Cluj. 4. Minerva Baciu, a urmat Școala Pedagogică, s-a căsătorit cu Inginerul Dumitru Copăceanu din Sacadat, care a lucrat la întreprinderi de contrucții din Oradea. Acesta a fost ridicat de la domiciliu de către organele securității, fără nici

Răsărit și apus de soare în Bălaia

Astăzi, la noapte și mâine în Bălaia

Astăzi

Predominant însorit

16° celsius

Vântul va sufla cu 5 km/h

Maine

Predominant însorit

17° celsius

Vântul va sufla cu 6 km/h

Poimâine

Averse de ploaie

10° celsius

Vântul va sufla cu 13 km/h

Predominant însorit în timpul zilei cu o maximă de 16°C și o minimă de 5°C în timpul nopții. Vântul va sufla dinspre , atingând pe alocuri viteza de hm/h.

Prognoza meteo în Balaia pe 15 zile

Starea vremii în Balaia pe 14 zile ( 15 cu ziua de azi ) a fost actualizată în urmă cu 4 ani si 7 luni.